Garda Națională de Mediu protejează infracțiunile și crimele de mediu de la groapa de gunoi Ulmeni, Călărași în plină pandemie de covid

Deși populația din Ulmeni este grav contaminată, mediul este poluat ireversibil iar siturile protejate și cele arheologice sunt îngropate în gunoaie, crimele de mediu fiind evidente, Garda Națională de Mediu continuă să protejeze poluatorii înscenând controale, falsificând procese verbale și fabricând probe care să salveze funcționarea bombei ecologice.

Astfel, controlul început în data de 8 septembrie anul curent nu se încheie în mod intenționat nici în prezent, la două luni de la declanșarea acestuia.

Prejudiciul creat statului român este în creștere zilnică iar în prezent este evaluat la peste 150 milioane EUR

Bomba ecologică din Ulmeni-Călărași produce anual bani negri de peste 50 milioane EUR iar lunar de peste 4 milioane EUR, bani destinați oamenilor politici care gestionează din umbra afacerea.

Garda Națională de Mediu prin șefa instituției, Mărioara Gatej și prin comisarul experimentat în falsuri și probe măsluite, Neagoe Valentin, doar în ultimile două luni de când au blocat artificial acest control au băgat în buzunarul rețelei aflate în spatele bombei ecologice peste 8 milioane EUR.

Misiunea celor doi este de a proteja prin orice metodă continuarea activității dezastruoase de la Ulmeni și de a nu întrerupe fluxul banilor negri generați zilnic de această activitate destructivă pentru oameni, mediu, situri naturale protejate și situri arheologice de importanță mondială.

Activitățile specifice de reabilitare și ecologizare a sitului Ulmeni în suprafață de peste 1 milion de metri pătrați prin eliberarea suprafeței contaminate, decontaminarea solului și a pânzei freatice afectate, tratarea solului contaminat și decopertat  în instalații speciale, mutarea munților de gunoaie nocive, tratarea și depozitarea acestora în instalații adecvate, au un cost de peste 150 de euro pe metrul pătrat cu un total de peste 150 milioane euro pentru întreg amplasamentul. Acest prejudiciu crește zilnic odată cu sosirea noilor cantități de deșeuri contaminate din care se scurg zemurile toxice care distrug totul în cale.

Modelul de infracțiune practicat la Ulmeni și protejat de Garda Națională de Mediu este unul perimat, folosit în anii ‘70 în unele țări europene

Siturile contaminate care prezintă un grad ridicat de poluare pentru sănătatea umană și a mediului înconjurător, creează o obligație urgentă pentru state de ecologizare și decontaminare a acestora, cu cheltuieli suportate din bugete publice care de multe ori se ridică la sume exorbitante.

În ultimii ani a apărut și în România o infracțiune de mediu patentată în anii ‘70 și practicată în unele țari din Europa și din lume care presupunea tunuri date banilor publici prin falimentarea intenționată a unor societăți comerciale  care au contaminat și poluat grav mediul înconjurător urmând ca toate cheltuielile privind ecologizarea și decontaminarea să fie suportate de la bugetele de stat.

 

Primăria Municipiului București și primarul general au în responsabilitate depozitarea în siguranța a deșeurilor.

Legea administrației publice prevede dispoziții clare referitoare la depozitarea în siguranță a deșeurilor produse pe raza administrativă a Capitalei cât și responsabilitatea aferentă care revine primarului genereal .

Cu toate acestea Primăria Municipiului București a trimis în ultimul an la groapa ilegală de gunoi din Ulmeni peste 150.000 tone deșeuri care au provocat cel mai mare dezastru de mediu postdecembrist din România. Și în acest moment șiruri imense de tiruri transportă zilnic deșeurile produse de bucureșteni crescând zilnic dezastrul de la Ulmeni.

Afacerea de la Ulmeni Călărași subminează încrederea în instituțiile legitime ale statului român diminuându-le capacitatea de a asigura siguranța și liniștea publică

Crimele de mediu care se produc la Ulmeni Călărași prin îngroparea gunoaielor produse în București, Voluntari, Ilfov și Giurgiu în malul Dunării, în apropierea satului, au efecte dezastruoase pentru sănătatea populaț iei.

Studiile de sănătate publică efectuate de societăți specializate înscrise în Registrul Naţional al evaluatorilor de studii pentru protecţia mediului şi abilitate pentru efectuarea studiilor de evaluare a impactului asupra sănătăţii, care au prelevat probe de sol și apă și au investigat calitatea aerului, au confirmat contaminarea populației din cadrul comunităților locale cu mercur, care are o toxicitate extrem de mare și poate produce leziuni cerebrale, renale şi ale căilor respiratorii, cu plumb, care poate duce la îmbolnăvirea cu cancer iar o expunere de lungă durată poate avea efecte devastatoare asupra creierului, cu antimoniu, o substanță extrem de nocivă care poate cauza cancer, cupru care poate provoca ciroza, boala Wilson şi boala Alzheimer.

În ceea ce privește aerul s-au înregistrat depăşiri ale valorilor maxim admise la parametrii pentru pulberi totale în suspensie, amoniac şi hidrogen sulfurat. Pulberile totale în suspensie produc infecţii respiratorii şi boli aerogene (difteria, scarlatina, tuberculoza, pneumonia, tusea convulsiva etc.), viroze (gripa, guturai, rujeola, varicela, oreion, SARS-COV19 etc.) şi micoze pulmonare, așadar au un potențial crescut de răspândire a bolii covid în plină pandemie.

S-au constatat de asemena depășiri la hidrogenul sulfurat, care este foarte toxic pentru oameni și poate duce la blocarea transferului de oxigen, iar în concentraţii mari poate provoca moartea.

Situl protejat Natura 2000 ”Oltenița-Ulmeni”, declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, aflat în imediata vecinătate a gropii de gunoi, este afectat de scurgerile de substanțe toxice  precum mercur, plumb, antimoniu, cadmiu, cobalt, care distrug specii protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[7] (privind conservarea păsărilor sălbatice) precum stârc galben, rață roșie , gârliță mare, gâscă de vară, barză albă, erete alb, chirighiță-cu-obraz-alb, dumbrăveancă, prundaș gulerat mic, pescăruș râzător, pescăruș mic, pelican creț, lopătar, bătăuș, chiră de baltă  și chiră mică.

Situl arheologic ce atestă așezarea neolitică de la Gumelnița, denumit Aşezarea Gumelniţa de la Olteniţa – Măgura Gumelniţa, înscris în Lista monumentelor istorice și în Repertoriul Arheologic Național, situat la aprox. 4 km nord est de Oltenița, și având o suprafață de 4 ha, se află în zona limitofă amplasamentului gropii de gunoi și se distrug astfel vestigii argeologice din neolitic precum vase ceramice decorate, figurine antropomorfe din lut ars sau os, topoare din piatră, unelte din silex, os și corn de cerb, piese de cupru sau pandantive.

 

Toate aceste crime de mediu se desfășoară sub ochii autorităților care, deși sesizate în numeroase rânduri, sunt impasibile și nu intervin lăsând ca funcționarea zilnică a  dezastrului de la Ulmeni să afecteze vieți, sănătatea umană dar și distrugerea istoriei noastre, a vestigiilor din neolitic și a siturilor europene acvafaunistice protejate.

Toate acestea pentru a proteja o afacere ilegală a unui grup infracțional pentru care nu au un Ok politic de a acționa.

Adevăratul cost social al acestor fenomene de corupție din afacerea Ulmeni nu poate fi măsurat doar prin cuantumul banilor negri care se produc sau a fondurilor publice deturnate. Acesta include și costul inestimabil al vieților omenești, costul neprețuit al sănătății și costul pierderii unei părți din istoria acestui popor îngropată sub gunoaiele corupției.

Abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri personale de către grupul infracțional care controlează periculoasa groapa de gunoi din Ulmeni începe să fie destructurat prin conștientizarea fenomenului de către funcționarii publici onești din diverse instituții ale statului implicate în cercetarea acestei afaceri.

Ilegalitățile comise încep să se contureze prin profesionalismul lucrătorilor din aparatul de stat care nu mai acceptă ordinele ilegale ale superiorilor,  prin denunțurile comisarilor de la Garda Națională de Mediu care nu mai rezistă presiunilor la care sunt supuși, prin responsabilitatea induviduală privind  prejudiciul enorm creat statului Român, mai ales atunci când resursele publice sunt limitate, prin numeroase alte forme de protest prin care decidenții din acest caz  nu vor să mai fie implicați în infracțiuni privind protejarea unei afaceri mizerabile cu consecințe dezastruoase.